10 iulie 455: Un cutremur dezastruos
a distrus mai multe oraşe şi sate în Transilvania.
August 815: cutremure puternice, timp de 5 zile, din Balcani până la Carpaţi, însoţite de distrugeri grave.
6 iulie 1092: cutremure catastrofale care au durat 8 zile, multe oraşe şi sate distruse, un mare număr de morţi.
25 ianuarie 1348: mare seism în bazinul Dunării. 40 de şocuri într-o singură zi, resimţit puternic în Ungaria, Italia, sudul Germaniei etc.
29 august 1471: cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă, menţionate de cronicile moldoveneşti. Epicentrul probabil: Vrancea; s-au produs stricăciuni în Moldova şi Muntenia.
10 noiembrie 1523: cutremur puternic resimţit la Sibiu şi Mediaş, unde a deteriorat primăria oraşului.
26 octombrie 1550, ora 2: mare seism în sudul Transilvaniei. Durata:un sfert de oră.
10 august 1590, ora 21: mare seism în sudul şi sud-estul Transilvaniei, cu efecte dezastruoase la Braşov, Râşnov, Sibiu şi Mediaş; epicentrul probabil:curbura Carpaţilor, regiunea Vrancei.
1677: cutremur puternic la Bucureşti. S-a dărâmat Biserica romano-catolică Bărăţia.
9 august 1679, ora 3: mare cutremur în Moldova, s-au prăbuşit turnul mare al cetăţii Sucevei, câteva biserici şi numeroase case.
19 august 1681: între orele 1 şi 2: puternic cutremur, timp de un sfert de oră, în Moldova, Muntenia şi Transilvania, resimţit îndeosebi în curbura Carpaţilor; pagube mari: s-au prăbuşit biserici, castele, locuinţe.
12 iunie 1701, între orele 1 şi 2 : cutremur puternic în Muntenia şi Transilvania. Au fost distruse mânăstiri, biserici, cetăţi, case.
11 iunie 1738: între orele 9:30-12:00, cutremur resimţit în special la Bucureşti, laşi, Focşani, Buzău, Sf.Gheorghe. La laşi s-au prăbuşit 11 mânăstiri, 15 case, 15 turnuri şi o turlă de biserică. În munţi s-au prăbuşit stânci.
6 aprilie 1790: cutremur de mare amploare care a produs distrugeri şi a înfricoşat lumea de la Dubno (Rusia) până la Istanbul, şi din Banat până în Crimeea. A durat aproape 5 minute şi a produs mari pagube în Transilvania, la Bucureşti, la Roman şi la Iaşi.
14/26 octombrie 1802: unul din cele mai mari cutremure resimţite vreodată la Bucureşti, cunoscut după documentele vremii ca „marele cutremur din vinerea sfântă (Sfânta Paraschiva)”, durata: 10 minute, epicentrul probabil: Vrancea. La Bucureşti s-au prăbuşit toate turlele bisericilor, s-au dărâmat mai multe biserici şi un mare număr de locuinţe.
17 noiembrie 1821, orele 14:50-15:45: cutremure puternice resimţite în Moldova şi în Muntenia. Locuinţe deteriorate la Iaşi şi Bucureşti.
23 noiembrie 1829: cutremur violent însoţit de mari perturbaţii atmosferice la Bucureşti; 150 case de piatră dărâmate sau avariate grav. Cutremurul a fost resimţit la Brăila spre miezul nopţii.
11 ianuarie 1838: cutremur puternic, de mari proporţii, resimţit din sud-vestul Rusiei până în Italia şi Turcia. Pagube enorme în curbura Carpaţilor. Au fost distruse 39 de biserici în judeţul Vâlcea, 53 de biserici în judeţul Romanati, 17 biserici în judeţul Olt. Cele mai mari pierderi s-au produs în judeţele Râmnicu-Sărat şi Putna, unde pământul s-a fisurat adânc. La Bucureşti cutremurul a durat aproape 30 de secunde, au fost găsiţi 8 morţi şi 14 răniţi. Cel mai mult au avut de suferit clădirile masive. Prăbuşirea stâncilor a barat râul Bicaz, formând Lacul Roşu.
1 martie 1894, ora 17:25 (scara Mercalli): cutremur de gradul 7 cu zgomote subterane la Panciu, Adjud, Focşani. Epicentrul probabil: Mărăşeşti.
31 august 1894, ora 14,20: cutremur resimţit aproape în întreaga ţară. În judeţele Putna, Tecuci şi Covurlui şi la Bucureşti a fost de gradul 5. Au fost avariate numeroase clădiri.
4 aprilie 1904, ora 10,28: cutremur pe o mare suprafaţă din zona balcanică. În România au fost afectate Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Banatul. Intensităţi notate: Bucureşti 6 grade, Turnu Măgurele 6 grade, Zimnicea 6 grade, Craiova 6 grade, Oradea 6 grade şi judeţul Alba 5 grade.
25 mai 1912, ora 16,03: unul din cele mai puternice cutremure cu epicentrul în Vrancea, urmat de cutremure mai mici în cursul nopţii şi în zilele următoare. Intensitate maximă în judeţele Râmnicu Sărat şi Putna. La Focşani şi la Vidra, 9 grade.
14 iunie 1913, ora 9,30: cutremur catastrofal în regiunea Târnovo din Bulgaria, resimţit puternic în România, unde a produs distrugeri şi panică. Intensitatea: Bucureşti 7 grade, Turnu Măgurele, Giurgiu, Greaca, Olteniţa şi Călăraşi, 6 grade.
10 noiembrie 1940: cutremur vrâncean cu hipocentrul la 140 km (precedat la 22 octombrie, acelaşi an, de unul de o mai mică intensitate), cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Intensitatea 8 la Bucureşti. Aria macroseismică pe care a fost resimţit are drept puncte de reper Leningradul, Moscova, Kerci (în U.R.S.S.), Istanbul (Turcia), Salonic (Grecia), Belgrad (Iugoslavia), Budapesta (Ungaria), Varşovia (Polonia). Durata propriu-zisă a fost sub 10 secunde. Aria de maximă distrugere s-a situat în zona Panciu, Focşani, Râmnicu Sărat. S-a soldat cu victime umane. Cea mai mare distrugere în Bucureşti: prăbuşirea blocului Carlton.
August 815: cutremure puternice, timp de 5 zile, din Balcani până la Carpaţi, însoţite de distrugeri grave.
6 iulie 1092: cutremure catastrofale care au durat 8 zile, multe oraşe şi sate distruse, un mare număr de morţi.
25 ianuarie 1348: mare seism în bazinul Dunării. 40 de şocuri într-o singură zi, resimţit puternic în Ungaria, Italia, sudul Germaniei etc.
29 august 1471: cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă, menţionate de cronicile moldoveneşti. Epicentrul probabil: Vrancea; s-au produs stricăciuni în Moldova şi Muntenia.
10 noiembrie 1523: cutremur puternic resimţit la Sibiu şi Mediaş, unde a deteriorat primăria oraşului.
26 octombrie 1550, ora 2: mare seism în sudul Transilvaniei. Durata:un sfert de oră.
10 august 1590, ora 21: mare seism în sudul şi sud-estul Transilvaniei, cu efecte dezastruoase la Braşov, Râşnov, Sibiu şi Mediaş; epicentrul probabil:curbura Carpaţilor, regiunea Vrancei.
1677: cutremur puternic la Bucureşti. S-a dărâmat Biserica romano-catolică Bărăţia.
9 august 1679, ora 3: mare cutremur în Moldova, s-au prăbuşit turnul mare al cetăţii Sucevei, câteva biserici şi numeroase case.
19 august 1681: între orele 1 şi 2: puternic cutremur, timp de un sfert de oră, în Moldova, Muntenia şi Transilvania, resimţit îndeosebi în curbura Carpaţilor; pagube mari: s-au prăbuşit biserici, castele, locuinţe.
12 iunie 1701, între orele 1 şi 2 : cutremur puternic în Muntenia şi Transilvania. Au fost distruse mânăstiri, biserici, cetăţi, case.
11 iunie 1738: între orele 9:30-12:00, cutremur resimţit în special la Bucureşti, laşi, Focşani, Buzău, Sf.Gheorghe. La laşi s-au prăbuşit 11 mânăstiri, 15 case, 15 turnuri şi o turlă de biserică. În munţi s-au prăbuşit stânci.
6 aprilie 1790: cutremur de mare amploare care a produs distrugeri şi a înfricoşat lumea de la Dubno (Rusia) până la Istanbul, şi din Banat până în Crimeea. A durat aproape 5 minute şi a produs mari pagube în Transilvania, la Bucureşti, la Roman şi la Iaşi.
14/26 octombrie 1802: unul din cele mai mari cutremure resimţite vreodată la Bucureşti, cunoscut după documentele vremii ca „marele cutremur din vinerea sfântă (Sfânta Paraschiva)”, durata: 10 minute, epicentrul probabil: Vrancea. La Bucureşti s-au prăbuşit toate turlele bisericilor, s-au dărâmat mai multe biserici şi un mare număr de locuinţe.
17 noiembrie 1821, orele 14:50-15:45: cutremure puternice resimţite în Moldova şi în Muntenia. Locuinţe deteriorate la Iaşi şi Bucureşti.
23 noiembrie 1829: cutremur violent însoţit de mari perturbaţii atmosferice la Bucureşti; 150 case de piatră dărâmate sau avariate grav. Cutremurul a fost resimţit la Brăila spre miezul nopţii.
11 ianuarie 1838: cutremur puternic, de mari proporţii, resimţit din sud-vestul Rusiei până în Italia şi Turcia. Pagube enorme în curbura Carpaţilor. Au fost distruse 39 de biserici în judeţul Vâlcea, 53 de biserici în judeţul Romanati, 17 biserici în judeţul Olt. Cele mai mari pierderi s-au produs în judeţele Râmnicu-Sărat şi Putna, unde pământul s-a fisurat adânc. La Bucureşti cutremurul a durat aproape 30 de secunde, au fost găsiţi 8 morţi şi 14 răniţi. Cel mai mult au avut de suferit clădirile masive. Prăbuşirea stâncilor a barat râul Bicaz, formând Lacul Roşu.
1 martie 1894, ora 17:25 (scara Mercalli): cutremur de gradul 7 cu zgomote subterane la Panciu, Adjud, Focşani. Epicentrul probabil: Mărăşeşti.
31 august 1894, ora 14,20: cutremur resimţit aproape în întreaga ţară. În judeţele Putna, Tecuci şi Covurlui şi la Bucureşti a fost de gradul 5. Au fost avariate numeroase clădiri.
4 aprilie 1904, ora 10,28: cutremur pe o mare suprafaţă din zona balcanică. În România au fost afectate Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Banatul. Intensităţi notate: Bucureşti 6 grade, Turnu Măgurele 6 grade, Zimnicea 6 grade, Craiova 6 grade, Oradea 6 grade şi judeţul Alba 5 grade.
25 mai 1912, ora 16,03: unul din cele mai puternice cutremure cu epicentrul în Vrancea, urmat de cutremure mai mici în cursul nopţii şi în zilele următoare. Intensitate maximă în judeţele Râmnicu Sărat şi Putna. La Focşani şi la Vidra, 9 grade.
14 iunie 1913, ora 9,30: cutremur catastrofal în regiunea Târnovo din Bulgaria, resimţit puternic în România, unde a produs distrugeri şi panică. Intensitatea: Bucureşti 7 grade, Turnu Măgurele, Giurgiu, Greaca, Olteniţa şi Călăraşi, 6 grade.
10 noiembrie 1940: cutremur vrâncean cu hipocentrul la 140 km (precedat la 22 octombrie, acelaşi an, de unul de o mai mică intensitate), cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Intensitatea 8 la Bucureşti. Aria macroseismică pe care a fost resimţit are drept puncte de reper Leningradul, Moscova, Kerci (în U.R.S.S.), Istanbul (Turcia), Salonic (Grecia), Belgrad (Iugoslavia), Budapesta (Ungaria), Varşovia (Polonia). Durata propriu-zisă a fost sub 10 secunde. Aria de maximă distrugere s-a situat în zona Panciu, Focşani, Râmnicu Sărat. S-a soldat cu victime umane. Cea mai mare distrugere în Bucureşti: prăbuşirea blocului Carlton.
4 martie 1977 ora 21:22, magnitudine 7,4 grade, adâncime 94 km a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu.
30 august 1986 ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adâncime 131,4 km a produs mai multe pagube în Bsarabia decât în ţară, la Chişinău prăbuşindu-se 4 blocuri.
30 mai 1990 ora 13:40, magnitudine 6,9 grade, adâncime 80-90 km nu a cauzat pagube majore
31 mai 1990 ora 3:15 , magnitudine 6,4 grade, adâncime 80-90 km ca şi predecesorul său, nu a produs pagube majore.
27 octombrie 2004 ora 22.34, magnitudine 6,0 grade, adâncime 90-100 km de asemenea nu a produs pagube importante.
25 aprilie 2009 ora 20:18, magnitudine 5,5 grade, adâncime 96 km nu a produs pagube importante
05 august 2009 ora 07:49, magnitudine 5,5 grade, adâncime 10 km / 1 km nu a produs pagube importante
08 Iunie 2010 ora 15:16, magnitudine 4,5 grade, adâncime 113 Km - nu a produs pagube importante
30 Septembrie 2010 - ora 05:31 , magnitudine 4,7 grade, adâncime 138 km, nu a produs pagube importante
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu